In extrem de scurta istorie a Lumii Noi, numeroase au fost cuplurile tragi-comice care au batut la portile legendei, gen Wyatt Earp si Doc Hollidaz, Sacco si Vanzetti, Bonnie si Clyde sau, mai nou, senatorii Smith si D’Amatocare, de ani buni, boicoteaza politica SUA de largire a NATO in Europa central-rasariteana, cel putin in privinta Romaniei, aruncandu-ne tot felul de acuze de “extremism”, “fascism”, “antisemitism”, “crime de razboi”, etc., doar-doar ne vor impiedica integrarea sau, cel putin, vor reusi sa o conditioneze de niscai rapturi botezate “retrocedari”!
Recent ne-a vizitat tara, in acelasi scop nedeclarat, redutabilul Elie Wiesel, mentorul lor, cetatean american si Laureat al Premiului Nobel pentru Pace. O carte de vizita impresionanta daca n-am sti ca, din 1990 incoace, in acea regiune a Lumii Vechi din care isi trage obarsia astazi-americanul Wisel, au primit nobila distinctie numerosi lideri politici care si-au inceput cariera ca teroristi si care se acuza astazi, reciproc si perfect justificat, de… terorism. Dovada ca Nobelul, ca si premiile Eurovision, se acorda pe alte criterii decat talentul si munca neobosita!
Nu este insa cazul domnului Wiesel care poseda talent cu carul, expresivitatea “look-ului” domniei sale facandu-l singura demn de Oscar!
Un trup care pare a inmagazina modestia, truda onesta, oboseala si tragedia intregii lumi, dotat, prin contrast, cu doi ochi reci si impenetrabili de vanator. Cu o voce incarcata de durerea umanitatii in integrum, domnul Wiesel a declarat in fata presedintelui tarii noastre: “Romania a ucis, a ucis, a ucis!”.
Nu stim pe ce criterii sunt promovati astazi consilierii care, pe vremuri, erau selectati exclusiv din categoria “omului de tip nou”, dar macar unul dintre ei trebuia sa salveze onoarea presedintelui si a noastra replicand: “- Nu! America a ucis, a ucis, a ucis… femei, batrani, copii, de-a valma, la 6 si 9 august 1945!” Si a facut-o in mod gratuit pentru ca, in Europa si pe celelalte fronturi, razboiul se sfarsise de trei luni iar japonezii mai luptau doar pentru onoare, incercand disperati sa gaseasca o solutie de salvare in conformitate cu preceptele complicatiei lor traditii.
De la 10 martie 1945 cand peste 100.000 de civili murisera sub bombe, Tokyo era supus loviturilor directe, americane. Flota nipona fusese complet distrusa la 6-7 aprilie in largul Okinavei. In mai, chinezii eliberasera Nankin-ul, in iunie americanii pusesera piciorul in Mindanao si la 2 august Birmania fusese eliberata. Inca de la 14 iulie se executau, direct, bombardamente maritime asupra teritoriului nipon, complet incercuit si izolat. Aliatii detineau controlul total prin suprematia aero-navala si era chestiune de zile pana cand Japonia ar fi capitulat. Dar in laboratoarele americane ale Mortii se nascuse, cu sprijinul documentatiei si savantilor nemti recent recuperati, arma nucleara, arma viitorului. Si, cu un cinism infiorator, nu natiunea americana, nu Statele Unite ci un grup de lideri cu interese planetare a decis ca aceasta trebuie incercata pe viu. Sa vorbim despre “pierderi colaterale”, referitor la aceasta tragedie ar fi o crima! Sa utilizam expresii ca “intamplare nefericita “, “tragica eroare” sau “accident”, consacrate in limba de lemn a democratiilor autentice, ar fi stupid de vreme ce individul care si-a asumat reposnsabilitatea, creeri unei bombe nucleare presedintele in exercitiu Franklin Delano Roosvelt (1933-1945) a declarat: “In politica nimic nu se petrece datorita unui simplu accident. Iar daca accidentul are cumva loc, putem fi siguri ca, de fapt, facea parte dintr-un plan!” Un plan diabolic, intru nimic mai prejos decat planurile celebrului doctor Mengele – acela de a experimenta pe viu, pe cobai umani rezultatele stiintei deviata de dementa puterii! Drept urmare, la 6 si respectiv 9 august 1945, peste 150.000 de oameni au fost prefacuti, in cateva secunde, in lumina si alte milioane si-au purtat de atunci incoace, ori s-au nascut, se nasc si se vor naste purtand …pecetea Mortii!
Cui a foloasit? Asa-zisilor supraoameni sau “alesi” pentru care omenirea se reprezinta in cifre si nu in suflete, cu nimic mai prejos decat supraoamenii lui Hitler sau Homo sovieticus. Dovada ca, intr-o deplina intelegere cu comanditarii experimentului, sovieticii si-au tras partea, ca sa nu protesteze. Intre cele doua deflagratii, mai precis la 8 august 1945, Stalin a declarat razboi Japoniei care, nesustinandu-si aliatul german cu trupe, permisese rusiei sa supravietuiasca! Dar, in politica nu exista sentimente ci numai interese. Iar interesul sovietic s-a numit Harbin si Mukden, Dairen, Port Arthur si Sahalin, rapid ocupate. Si ocupate au ramas Kurilele pana astazi! Asa cum tot pana astazi, nimeni nu s-a gandit sa-i declare, pe cei responsabili de experimentul Hiroshima… Roosvelt initiatorul si Harry S. Treunian (1945-1953) executantul CRIMINALI DE RAZBOI. Pentru ca nu exista atunci o legislatie in domeniu! Legile au fost facute ulterior, de invingatori si aplicate doar invinsilor! Iar la acest capitol, impiedicata fiind de tradarea regelui sau sa se alature Aliatilor pe data de 26 august 1944, cand avea asigurata cooperarea militara cu americanii, in ciuda contributiei notabile la infrangerea nazismului in Europa si a sutelor de mii de romani cazuti in lupta pana astazi, considerata stat invins. Si, ca invins care a platit Rusiei de tri ori mai multe despagubiri de razboi decat Italia fondatoare a Axei, trebuie sa accepte ca “Mannerheim”-ul sau, cel ce tratase de la egal la egal cu sovieticii si americanii, fiind recunoscut drept Conducator, sa fie etichetat drept “criminal de razboi” si un intreg popor sa fie insultat prin el cu toate calificativele pe care un masluit proces bolsevic le-a inventat si pe care le utilizeaza astazi in acelasi scop si cu aceeasi “manie proletara”, neobolsevicii vopsiti in culorile democratiei instelate. Dar Romania nu poate accepta sa i se puna in carca vini care nu ii apartin, nu numai pentru ca este o victima care a pierdut ca jertfa prin holocaust si genocid, peste 540.000 cetateni, victime ale terorii fasciste si sovinismului unguresc in Ardealul cedat, si aproape doua milioane in Rasaritul rapit de Stalin, ci pentru ca nu se poate face troc niciodata cu onoarea si demnitatea unui popor! In numele acestei demnitati si al Adevarului etern… cum poate fi definit experimentul Hiroshima?
Potrivit Websterului si, in general, tuturor dictionarelor si enciclopediilor occidentale, “o ofranda adusa zeilor, prin ardere” se cheama Holocaust. Cu atat mai mult “uciderea prin ardere a unui foarte mare numar de oameni” deci “o mare sau completa distrugere prin foc”. Este drept, cu titlul de adaos apare si extinderea definitiei la “macelul sistematic, in masa al evreilor in lagarele de concentrare naziste, in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Nu se specifica unde sunt incadrate milioanele de civili neevrei, barbati, femei, copii, rusi, cehi, polonezi, francezi, sarbi, romani, greci, tigani etc., chiar germani, lichidati de nazisti in acelasi loc ti in acelasi mod. Nici milioanele de civili exterminati de Stalin, ori milioanele de asiatici si zecile de mii de europeni, canadieni, americani, australieni, neo-zeelandezi, prizionieri, colonisti si misionari lichidati de japonezi ca si victimele, imposibil de contabilizat (Voltaire avansa cifra de 9 milioane) ale autodafé-urilor prin care Biserica romana a tinut sa ilumineze cerul planetei peste un mileniu! Retinem insa, ca definitie a Holocaustului, unanim acceptata, sacrificarea unuia sau a unor mase mari de oameni, prin ardere. Ori la Hiroshima si Nagasaki au ars instantaneu peste 150.000 de oameni! Deci ceea ce s-a intamplat la 6 si 9 august 1945, nu poate fi definit decat drept HOLOCAUST, HOLOCAUST, HOLOCAUST…!
In concluzie, ori de cate ori vreun vanator de capete sau de apartamente, cu atat mai mult un cetatean american care boicoteaza politica externa a propriului guvern vizand extinderea NATO, va mai avea tupeul sa vina la Bucuresti si sa se joace de-a papagalul cu penaj democratic, infoindu-se si caraind “Romania a ucis, a ucis, a ucis”, daca nu vrea sa accepte ca problemele istoriei nu pot fi solutionate decat de cercetarea istorica onesta, ne vom putea considera indreptatiti sa-i replicam: “HIROSHIMA, HIROSHIMA, HIROSHIMA…”!
Recent ne-a vizitat tara, in acelasi scop nedeclarat, redutabilul Elie Wiesel, mentorul lor, cetatean american si Laureat al Premiului Nobel pentru Pace. O carte de vizita impresionanta daca n-am sti ca, din 1990 incoace, in acea regiune a Lumii Vechi din care isi trage obarsia astazi-americanul Wisel, au primit nobila distinctie numerosi lideri politici care si-au inceput cariera ca teroristi si care se acuza astazi, reciproc si perfect justificat, de… terorism. Dovada ca Nobelul, ca si premiile Eurovision, se acorda pe alte criterii decat talentul si munca neobosita!
Nu este insa cazul domnului Wiesel care poseda talent cu carul, expresivitatea “look-ului” domniei sale facandu-l singura demn de Oscar!
Un trup care pare a inmagazina modestia, truda onesta, oboseala si tragedia intregii lumi, dotat, prin contrast, cu doi ochi reci si impenetrabili de vanator. Cu o voce incarcata de durerea umanitatii in integrum, domnul Wiesel a declarat in fata presedintelui tarii noastre: “Romania a ucis, a ucis, a ucis!”.
Nu stim pe ce criterii sunt promovati astazi consilierii care, pe vremuri, erau selectati exclusiv din categoria “omului de tip nou”, dar macar unul dintre ei trebuia sa salveze onoarea presedintelui si a noastra replicand: “- Nu! America a ucis, a ucis, a ucis… femei, batrani, copii, de-a valma, la 6 si 9 august 1945!” Si a facut-o in mod gratuit pentru ca, in Europa si pe celelalte fronturi, razboiul se sfarsise de trei luni iar japonezii mai luptau doar pentru onoare, incercand disperati sa gaseasca o solutie de salvare in conformitate cu preceptele complicatiei lor traditii.
De la 10 martie 1945 cand peste 100.000 de civili murisera sub bombe, Tokyo era supus loviturilor directe, americane. Flota nipona fusese complet distrusa la 6-7 aprilie in largul Okinavei. In mai, chinezii eliberasera Nankin-ul, in iunie americanii pusesera piciorul in Mindanao si la 2 august Birmania fusese eliberata. Inca de la 14 iulie se executau, direct, bombardamente maritime asupra teritoriului nipon, complet incercuit si izolat. Aliatii detineau controlul total prin suprematia aero-navala si era chestiune de zile pana cand Japonia ar fi capitulat. Dar in laboratoarele americane ale Mortii se nascuse, cu sprijinul documentatiei si savantilor nemti recent recuperati, arma nucleara, arma viitorului. Si, cu un cinism infiorator, nu natiunea americana, nu Statele Unite ci un grup de lideri cu interese planetare a decis ca aceasta trebuie incercata pe viu. Sa vorbim despre “pierderi colaterale”, referitor la aceasta tragedie ar fi o crima! Sa utilizam expresii ca “intamplare nefericita “, “tragica eroare” sau “accident”, consacrate in limba de lemn a democratiilor autentice, ar fi stupid de vreme ce individul care si-a asumat reposnsabilitatea, creeri unei bombe nucleare presedintele in exercitiu Franklin Delano Roosvelt (1933-1945) a declarat: “In politica nimic nu se petrece datorita unui simplu accident. Iar daca accidentul are cumva loc, putem fi siguri ca, de fapt, facea parte dintr-un plan!” Un plan diabolic, intru nimic mai prejos decat planurile celebrului doctor Mengele – acela de a experimenta pe viu, pe cobai umani rezultatele stiintei deviata de dementa puterii! Drept urmare, la 6 si respectiv 9 august 1945, peste 150.000 de oameni au fost prefacuti, in cateva secunde, in lumina si alte milioane si-au purtat de atunci incoace, ori s-au nascut, se nasc si se vor naste purtand …pecetea Mortii!
Cui a foloasit? Asa-zisilor supraoameni sau “alesi” pentru care omenirea se reprezinta in cifre si nu in suflete, cu nimic mai prejos decat supraoamenii lui Hitler sau Homo sovieticus. Dovada ca, intr-o deplina intelegere cu comanditarii experimentului, sovieticii si-au tras partea, ca sa nu protesteze. Intre cele doua deflagratii, mai precis la 8 august 1945, Stalin a declarat razboi Japoniei care, nesustinandu-si aliatul german cu trupe, permisese rusiei sa supravietuiasca! Dar, in politica nu exista sentimente ci numai interese. Iar interesul sovietic s-a numit Harbin si Mukden, Dairen, Port Arthur si Sahalin, rapid ocupate. Si ocupate au ramas Kurilele pana astazi! Asa cum tot pana astazi, nimeni nu s-a gandit sa-i declare, pe cei responsabili de experimentul Hiroshima… Roosvelt initiatorul si Harry S. Treunian (1945-1953) executantul CRIMINALI DE RAZBOI. Pentru ca nu exista atunci o legislatie in domeniu! Legile au fost facute ulterior, de invingatori si aplicate doar invinsilor! Iar la acest capitol, impiedicata fiind de tradarea regelui sau sa se alature Aliatilor pe data de 26 august 1944, cand avea asigurata cooperarea militara cu americanii, in ciuda contributiei notabile la infrangerea nazismului in Europa si a sutelor de mii de romani cazuti in lupta pana astazi, considerata stat invins. Si, ca invins care a platit Rusiei de tri ori mai multe despagubiri de razboi decat Italia fondatoare a Axei, trebuie sa accepte ca “Mannerheim”-ul sau, cel ce tratase de la egal la egal cu sovieticii si americanii, fiind recunoscut drept Conducator, sa fie etichetat drept “criminal de razboi” si un intreg popor sa fie insultat prin el cu toate calificativele pe care un masluit proces bolsevic le-a inventat si pe care le utilizeaza astazi in acelasi scop si cu aceeasi “manie proletara”, neobolsevicii vopsiti in culorile democratiei instelate. Dar Romania nu poate accepta sa i se puna in carca vini care nu ii apartin, nu numai pentru ca este o victima care a pierdut ca jertfa prin holocaust si genocid, peste 540.000 cetateni, victime ale terorii fasciste si sovinismului unguresc in Ardealul cedat, si aproape doua milioane in Rasaritul rapit de Stalin, ci pentru ca nu se poate face troc niciodata cu onoarea si demnitatea unui popor! In numele acestei demnitati si al Adevarului etern… cum poate fi definit experimentul Hiroshima?
Potrivit Websterului si, in general, tuturor dictionarelor si enciclopediilor occidentale, “o ofranda adusa zeilor, prin ardere” se cheama Holocaust. Cu atat mai mult “uciderea prin ardere a unui foarte mare numar de oameni” deci “o mare sau completa distrugere prin foc”. Este drept, cu titlul de adaos apare si extinderea definitiei la “macelul sistematic, in masa al evreilor in lagarele de concentrare naziste, in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Nu se specifica unde sunt incadrate milioanele de civili neevrei, barbati, femei, copii, rusi, cehi, polonezi, francezi, sarbi, romani, greci, tigani etc., chiar germani, lichidati de nazisti in acelasi loc ti in acelasi mod. Nici milioanele de civili exterminati de Stalin, ori milioanele de asiatici si zecile de mii de europeni, canadieni, americani, australieni, neo-zeelandezi, prizionieri, colonisti si misionari lichidati de japonezi ca si victimele, imposibil de contabilizat (Voltaire avansa cifra de 9 milioane) ale autodafé-urilor prin care Biserica romana a tinut sa ilumineze cerul planetei peste un mileniu! Retinem insa, ca definitie a Holocaustului, unanim acceptata, sacrificarea unuia sau a unor mase mari de oameni, prin ardere. Ori la Hiroshima si Nagasaki au ars instantaneu peste 150.000 de oameni! Deci ceea ce s-a intamplat la 6 si 9 august 1945, nu poate fi definit decat drept HOLOCAUST, HOLOCAUST, HOLOCAUST…!
In concluzie, ori de cate ori vreun vanator de capete sau de apartamente, cu atat mai mult un cetatean american care boicoteaza politica externa a propriului guvern vizand extinderea NATO, va mai avea tupeul sa vina la Bucuresti si sa se joace de-a papagalul cu penaj democratic, infoindu-se si caraind “Romania a ucis, a ucis, a ucis”, daca nu vrea sa accepte ca problemele istoriei nu pot fi solutionate decat de cercetarea istorica onesta, ne vom putea considera indreptatiti sa-i replicam: “HIROSHIMA, HIROSHIMA, HIROSHIMA…”!
Dr. Mircea Dogaru
Postări
Cu ai nostri conducatori slugarnici nu stiu cat va mai
RăspundețiȘtergeredura existenta statului roman.Daca Romania a fost cumpara
rata de Izrael,confor declaratiilor lui Simon Peretz- de-
claratie inregistrata pe Google,iar reactiile oficialilor
nostri egale cu zero,atunci la ce sa ne mai asteptam.Mai
bine sa ne numeasca FMI-ul un guvernator macar sa stim cum
sta treaba."O,vai biet roman saracul ? Inapoi o da ca ra-
cul"
Buna ziua, as dori sa contribui cu niste articole la blogul dvs. Astept raspuns.
RăspundețiȘtergere