vineri, 8 mai 2009

"Din ordinul meu şi pe a mea răspundere, deschideţi focul!”

La 23 august 1939, împăraţii Răsăritului şi Apusului şi-au dat mâna încheind, prin intermediul miniştrilor lor de externe, Molotov şi Ribbentrop, un “pact de neagresiune” care prevedea, în secret, împărţirea Europei. Unul (Adolf Hitler) îşi adjudeca, în numele “uniunii europene” naţional-socialiste, partea occidentală şi centrală a continentului, celălalt (I.V. Stalin), în numele “uniunii europene” comuniste, Răsăritul şi partea central-răsăriteană. O frontieră a ruşinii brăzda harta Lumii Vechii, de la Nord spre Sud, smulgând Finlandei regiunile estice, desfiinţând Ţările Baltice, împărţind Polonia în două şi pulverizând România Mare. Ruşii pretindeau nordul şi estul Moldovei, arbitrar denumite de “hoţii de pământuri” ai veacurilor precedente “Bucovina” (în 1786) şi “Basarabia” (în 1807), urmând să dispună, în favoarea satelitului lor, Bulgaria, şi de Dobrogea, iar germanii, interesaţi de petrolul românesc, dar şi de menţinerea în Axă a celui ce se declarase primul “fascist” al lumii postbelice, bătrânul amiral de Bálaton, Miklos Horthy aveau libertatea de a decide în privinţa restului.
Urmare a trocului de popoare din august 1939, în prima jumătate a lunii septembrie 1940, Polonia a fost invadată de armatele nazisto-sovietice, Finlanda şi Ţările Baltice cotropite de ruşi. Marea Britanie şi Franţa au declarat război celor doi agresori pe care Societatea Naţiunilor i-a condamnat. În aceste condiţii, România a primit notele ultimative din 26 şi 27/28 iunie 1940 şi sub presiunea Germaniei, regele Carol al II-lea (1930-1940) şi miniştrii săi au cedat. Pentru armata română a început umilinţa retragerii fără un foc de armă de la hotarele întemeiate de Muşatini şi, în acelaşi timp, calvarul. Pentru că bandele de cazaci şi trupele regulate ale “Armatei Roşii” nu au respectat nici măcar termenul de 4 zile, impus de Moscova, hărţuind trenurile regimentare, batjocorind, în scopul provocării, ofiţerii şi trupa. Şi nu au respectat nici măcar noua linie de frontieră impusă tot de Moscova, depăşind-o şi înaintând pas cu pas în adâncimea teritoriului. Aşa a căzut, în Nord, Herţa şi invadatorul şi-a început înaintarea spre Putna şi Suceava, localităţile-simbol ale mândriei şi vitejiei de odinioară ale românilor, în epoca marelui Ştefan. De nestăvilit, pentru că la Bucureşti îşi făcuse loc deruta, frica şi trădarea! Regele nu a îndrăznit să reacţioneze, guvernul nici atât, astfel că, de la ministrul de război nevenind nici un ordin, Divizia 7 a generalului Stavrat şi-a continuat retragerea spre nicăieri. Unde s-ar fi oprit invadatorii, stimulaţi de obedienţa generalilor, de trădarea oştirii române de către elita politică, numai Dumnezeu ştie! Din fericire pentru un popor în al cărui cod genetic este înscrisă supravieţuirea, în astfel de momente apar Eroii! Adevăraţii eroi, cei cărora le datorăm parte din însăşi fiinţa noastră, cei care-şi fac mai mult decât datoria, dovedind că şi românii pot supune voinţei lor vremurile, dar care nu pătrund în cartea de aur a istoriei neamului pentru că impostura şi ticăloşia, neputând suferii comparaţia, fac tot ce pot spre a le arunca numele în uitare! Curajul lor fără egal rămâne să fie povestit urmaşilor de către martori, dacă aceştia au şansa să supravieţuiască.
Un astfel de erou a fost atunci maiorul Valeriu Carp, comandantul Batalionului 3 din Regimentul 16 Infanterie al Diviziei 7, cel care şi-a asumat o răspundere pe care nici comandanţii regimentului şi diviziei, ministrul de război, guvernul şi regele nu au îndrăznit să şi-o asume. Aflat în ariergardă, a lăsat regimentul să-şi continue ruşinoasa retragere şi, cu de la sine putere, a ordonat ofiţerilor batalionului său: “De aici nu ne mai retragem! Peste Putna nu se trece! Mergeţi la unităţi, organizaţi-vă poziţii de apărare şi, dacă ruşii mai înaintează un pas, DIN ORDINUL MEU ŞI PE A MEA RĂSPUNDERE, deschide-ţi focul!” Astfel, “mareea roşie” a fost oprită cu foc pe aliniamentul care a devenit, în Nord, graniţa României, aliniamentul Valeriu Carp. Incidentul odată produs, ameninţând să se transforme în scandal internaţional, ruşii au trebuit să cedeze. Un ofiţer oarecare, un comandant de batalion, a decis astfel, în locul politicienilor şi capilor armatei, oferindu-ne o frontieră şi scăpându-ne de ruşinea de a vizita astăzi, cu paşaport, mormântul lui Ştefan cel Mare!
Pentru curajul său maiorul Valeriu Carp a fost declarat de sovietici şi a rămas până astăzi... criminal de război!
I s-a atribuit vina de a fi judecat ulterior, condamnat şi executat, în conformitate cu legea marţială, două duzini de cetăţeni români trădători, care i-au întâmpinat cu pâine şi sare pe invadatori, au atacat trupele române, acţionând ca o coloană a V-a sovietică. Din nenorocire făceau parte din categoria “supraoamenilor”, a adepţilor unei anumite religii care le permite să se considere mai oameni decât oamenii. Nimic nou sub soare! Vlad Ţepeş a executat 341 de catolici şi a rămas până astăzi simbolul Satanei. Gabriel Bethlen şi Ştefan cel Mare au tras în ţeapă mii de români ortodocşi, în Transilvania şi Muntenia şi, ultimul, zeci de mii de tătari şi nimeni nu s-a sesizat, dovadă că, în ochii unora, nu suntem toţi egali în faţa lui Dumnezeu! Cei care l-au acuzat pe maiorul Carp de moartea agenţilor lor sunt aceiaşi cu cei care, chiar în acele zile, au atras, sub pretextul acordării dreptului de strămutare în România, populaţia străvechilor sate româneşti de pe Siret şi Siveţel (Tărăşeni, Suceveni, Bănila, Poiana Mare, Boian, Igeşti, Cireş, Adâncata, Hliboca, Volcineţ, Crasna, Ciudei, Sinăuţii Vechi, Bahrineşti etc.) la Fântâna Albă (Belaia Kriniţa) şi i-au masacrat fără milă. Dar ce contează, în cumpăna justiţiei lumii “civilizate”, 15.000 de români, populaţie civilă, bărbaţi tineri şi bătrâni, femei, copii, ucişi pentru singura vină de a se fi născut români, pe pământul strămoşilor lor, în comparaţie cu 20-25 de terorişti “aleşi”, reprezentanţi ai Dumnezeului-BAN?
Exonerat de răspundere de Conducătorul României şi el recomandat încă memoriei colective drept “fascist” şi “criminal de război”, pentru vina de a fi încercat să ne apere “sărăcia şi nevoile şi neamul”, maiorul Valeriu Carp a avut şansa pe care o au numai eroii autentici - aceea de a cădea în luptă pentru patria sa, în iulie 1944, la Paşcani. Neputându-se răzbuna pe trupul său, neputându-l executa sau târî prin gulag-uri pe cel ce le interzisese, prin gestul eroic de a nu se conforma ordinelor primite, înaintarea în adâncimea teritoriului românesc, bolşevicii s-au răzbunat pe amintirea sa. Pentru 55 de ani, Valeriu Carp a fost aruncat în uitare! Şi ar fi fost poate, asemeni multor eroi autentici, definitiv şters din memoria colectivă a neamului său, intoxicat cu “eroi” de teapa unui Filimou Sârbu, I.M. Pacepa sau Mircea Răceanu, dacă un bătrân şi suferind veteran de război, astăzi în vârstă de 86 de ani, pe vremea aceea tânăr locotenent, în subordinea maiorului Valeriu Carp, nu şi-ar fi adunat ultimele puteri, pentru a-şi aşterne pe hârtie, amintirile, în folosul generaţiilor tinere, născute spre neşansa lor în minciună, hrănite cu iluzii şi promisiuni deşarte de adepţii lui Iuda.
În ianuarie 1999, colonelul(r) Ioan Ambrosă îşi publica parţial memoriile la Editura “Fiat Lux”, unul dintre punctele forte ale lucrării sale - “Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul” - fiind relatarea odiseei maiorului Valeriu Carp. Ca “Motto”, bătrânul cavaler ne transmite în cuvinte simple o constatare tulburătoare, care se constituie într-un adevăr de un cumplit tragism pentru militarii români ai tuturor timpurilor: “Celor ce şi-au servit cu credinţă patria, dar au fost lipsiţi de recunoştinţa ei”. Iată de ce, tocmai pentru a repara această nedreptate într-un caz concret, cu valoare de simbol pentru toţi aceia care mai simt româneşte, am scris aceste rânduri, în atenţia colegilor de generaţie şi a camarazilor de front ai maiorului Valeriu Carp. “Asociaţia Naţională Cultul Eroilor” are datoria de onoare de a face postum dreptate, în pofida a ceea ce ar putea spune diverşi senatori din SUA, CSI, Insulele Capului Verde sau Bangladesh, în cazul Valeriu Carp!
Armata română îşi va recăpăta demnitatea pe care i-au terfelit-o elita politică în vara anului 1940 şi nu numai, abia atunci când singurul militar şi român care a avut curajul să-şi asume în acele clipe de cumpănă, răspunderea unei decizii româneşti îşi va primi locul pe care-l merită, în galeria eroilor autentici ai neamului! Abia atunci când bustul maiorului Valeriu Carp va străjui hotarul pe care el l-a fixat şi apărat, pentru NOI, cei de astăzi, împotrivindu-se, ca David lui Goliat, celui mai cumplit flagel al secolului XX!
Colonel dr. MIRCEA DOGARU

25 de comentarii:

  1. NU POT, DECAT SA CONSTAT CU DURERE, CA MULTI EROI AI NEAMULUI ROMANESC SINT ANONIMI SI NESTIUTI DE NOILE GENERATII,DAR POATE CA BUNUL DUMNEZEU A RANDUIT ASA.ADEVARUL TREBUIE SI VA IESI LA IVEALA , INDIFERENT DE BUBELE DE PE CREIERUL CELOR CARE IL ASCUND.
    CINSTE EROILOR NEAMULUI ROMANESC!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mandru ca sunt ROMAN !!!

    RăspundețiȘtergere
  3. -S-MIA PLACUT ISTORIA DAR DESPRE FRAGMENTUL DE MAI SUS NU AM CITIT NICI NU AM AUZIT NICIODATA,INCEP SA REALIZEZ CAT DE FRUMOASA E ADEVARAT ISTORIA A ROMANIEI IAR NOUA POPULATIEI DE RAND NE ESTE ASCUNSA IAR IN SCOLI NI SE PREDA DESPRE EROI FANTOMA CARE CEL MAI PROBABIL NICI NU AR AVEA CE CAUTA IN FRUMOASA NOASTRA ISTORIE...MANDRU CA MAM NASCUT ROMAN!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. sincer sa fiu am auzit povestea cam acum 20-25 de ani .ce stiam in plus:ori era basarabean ori stia bine ruseste si a auzit vorbinduse in timpul retragerii ori avea o sursa in teritoriul,,sovietic" proapat ocupat , ca rusii aveau ordin sa inainteze pana acolo unde se opreste armata romana

    RăspundețiȘtergere
  5. Pot oameni sa-i uite ,poate interesul si nimicnicia unora sa le acopere gloria dar sa nu uitam ca eroii neamului ne privesc de sus si chiar dintre noi iar istoria le este doatoare. O datorie care apasa si macina sufletele celor care simt romaneste.

    RăspundețiȘtergere
  6. Multumesc cu plecäciune!

    Mihnea aka Pitbull

    RăspundețiȘtergere
  7. mandria de a fi ROMAN!!!

    RăspundețiȘtergere
  8. Doamne,si ce de prostii mai scriu aia de pe www.romanianjewish.org/ro/cap2.html.....

    RăspundețiȘtergere
  9. deschideti se scrie impreuna, bai mari aparatori ai patriei romane...

    RăspundețiȘtergere
  10. Mandru ca sunt ROMAN cu toate ca sunt plecat din tara. Pacat de Romania si de eroii ei care sau luptat sa o apere..si astazi suntem vai de noi. Eroi si conducatori cum au fost ..nu vor mai fi niciodata

    RăspundețiȘtergere
  11. Povestiti tuturor cunoscutilor despre asta, postati pe facebook si alte retele de socializare. Romanii trebuie sa-si cunoasca si eroii nu numai escrocii. Odihneste-te in pace Valeriu Carp! RESPECT!

    RăspundețiȘtergere
  12. ...Trebuia de tras încă pe Nistru...unde e Valeriu Carp al Basarabiei?

    RăspundețiȘtergere
  13. Respect eroilor nostrii.

    RăspundețiȘtergere
  14. Deci sa recapitulam:rusii dau ultimatum,rominii il acepta,se retrag la linia dictata de rusi.Citiva rusi probabil beti trec de frontiera,si atunci "viteazul" Carp ordona foc.In articol nu se spune daca s-a tras,nu se spune daca au existat rusi morti.da bag mina in foc ca raspunsul este nu.Da nu asta e important pt tembelu care scrie articolu,ce e important e sa ne "autofelicitam",lucru asa de de drag rominului.Ceausescu doar singur a pus bazele comunismului in Romania,mai nou nu romina sa de trage din latina ci invers Machea Horatiu sau Ovidiu in ce latina scriau ca doar murira mult inainte da victorile rasunatoare ale romanilor;pardon ale dacilor ca orice romin patriot stie ca dacii cistigara si romanii pierdura,iar pretul invigerii lor fu sa stea 170 de ani in Dacia.Revenind la "erou"Carp eu zic ca autoru nu il lauda destul ; pai credeti ca Stalingradu ar fi avut alt rezultat daca "erou"Carp era acolo;sau debarcarea in Normandia,fara Carp nici nu s-ar fi gindit aia sa o faca,exemplu lui are ramificatii globale.Io zic ca daca martienii ar invada mine Terra daca ar avea putina glagorie in creier ae studia "linia de aparare" Carp.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Măi ANONÂM mai descoperă şi tu (şi chiar foloseşte) â din a. Vedem că la datul cu părerea eşti un fel de Baltazar... (cel din desenele animate, nu te înfoia degeaba). La articulat cuvinte eşti praf...dar eşti romin care gindeste cum scrie...
      Dar de români morţi nu te interesează ? Numai de ruşi ?

      Ștergere
    2. Eu cred ca tu esti gelos ca nu a fost scris si un articol despre ''eroina'' de ma-ta ca te-a nascut ,bagati-ai pula in ma-ta si in mormantu tau

      Ștergere
    3. Daca esti asa de coltos si folosesti limbajul asta de tigan imputit, ai totusi curajul sa-ti declini identitatea ?
      Pentru ca altfel esti un las jegos de ultima speta, care ar trebui sa fie condamnat pe viata si sa munceasca exclusiv in folosul societatii ! Se vede ca abia ai iesit din bordei cu urdorile cat cepele la ochi si ai tupeul sa arunci cu jigniri grosolane. Cine s-a luat de ma-ta de indraznesti sa faci comentarii de cretin ? Ai curaj sa te identifici aici ghertoiule ? Poate ca o sa te caute cineva intr-o buna zi ca sa-ti faca un cadou: o carte autentica de istorie si un cod al bunelor maniere. Ca o sa capeti si niste cucuie, asta este de inteles, la cate jigniri ai putut sa aduci !

      Ștergere
    4. Prietene... ESTI VARZA...Ce drak cauti in ROMANIA ?????? Sa sti ca faptele istorice nu pot fi comentate de indivizi neimportanti.. DORMI IN PACE NULITATE ABSOLUTA....

      Ștergere
  15. Pacat de mesajul textului ca apar greseli gen "deschide-ti focul" in loc de "deschideti focul", domnule colonel

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
  16. http://www.revista22.ro/eroi-contrafacuti-22471.html

    De luat în seamă! Până la urmă suntem mai aproape de adevăr cu cât cunoaștem mai mult din imaginea de ansamblu (doar Dumnezeu cunoaște întregul pe deplin).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca va luati dupa revista22,va puteti muta linistit la Tel Aviv!Cu totii!

      Ștergere